Sări la conținut
    verb conjugarea III

    Definiție AINeverificată

    A spune ceva prin cuvinte; a exprima verbal.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A spune ceva cu vocea sau în cuvinte.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A rosti ceva, a spune ceva cuiva.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A da drumul la vorbe.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    A scoate pe gură ceva, a spune.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Ziceeste forma de bază a verbuluia zice”, folosit pentru a arăta cineva spune, rostește sau exprimă ceva prin cuvinte. Sensul lui principal este foarte apropiat dea spune”. Se folosește atât pentru redarea exactă a unor vorbe, cât și pentru idei, păreri, răspunsuri sau observații: cineva zice ceva, zice urmează facă ceva sau zice despre cineva ori despre ceva un anumit lucru. În limba curentă, verbul este foarte frecvent și are un ton firesc, obișnuit. În unele contexte, „a zicepoate introduce și o opinie, o presupunere sau o reacție verbală, fără schimbe ideea de bază: exprimarea prin vorbe.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    ZÍCE, zic, vb. III. Tranz. 1. A exprima ceva în cuvinte, a spune, a rosti cu voce tare; p. ext. a vorbi. ✧ Expr. Cât ai zice pește = într-o clipă, imediat, îndată. A zice nu (sau ba) = a refuza; a tăgădui, a se opune, a rezista. A zice da = a afirma, a accep­ta, a consimți. Vrea (sau va, vra) zică = a) înseamnă, are sensul, semnificația, valoarea...; b) așadar, deci, prin urmare. Mai bine zis = mai exact, mai precis exprimat. ✦ A se adresa cuiva cu cuvintele..., a-i spune. ✦ (Despre texte) A cu­prinde, a menționa, a relata. ✧ (Reg.) A comunica, a transmite, a face cunoscut. 2. A afirma, a declara; a susține, a pretinde. ✦ A promite, a făgădui. ✦ A răspunde, a riposta; a invoca. Mai zi dacă ai ce. ✦ A reproșa, a obiecta. Frumos, n-am ce zice. ✧ Expr. nu zici ... = nu-mi reproșezi ... ✦ A contesta. ✦ A sfătui, a îndem­na; a porunci, a ordona. 3. (Pop.) A cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori. 4. A-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune; p. ext. a gândi, a socoti, a crede. Toți vor zice cum vrei tu. ✧ Expr. () bine zici! = bună idee! așa este. Ce-am zis eu? = nu ți-am spus? vezi am avut dreptate? Zi... = a) judecă, socotește, -ți părerea; b) așadar, prin urmare. Ce-ai zice...? = ce părere ai avea? cum ți-ar părea? zicem = a) presupunem, admitem; b) de exemplu. Vino, zicem, la ora zece. ✦ (La optativ sau la conjunctiv) A avea sau a lăsa impresia ... Așa, numai ca zică și el face o treabă. 5. A se adresa cuiva rostindu-i numele; a numi un obiect cu numele lui; p. ext. a porecli. ✧ Impers. O fată ce-i zice Maria. ✧ Expr. (Refl.) Cum (sau precum) s-ar (mai) zice = cum s-ar exprima, cum s-ar traduce (cu alte cuvinte). — Lat. dicere.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro