Sări la conținut
    substantiv neutru

    Definiție AINeverificată

    Înțelesul unui cuvânt, al unei expresii, al unui gest sau al unei situații; direcție ori orientare a unei mișcări.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Ce înseamnă ceva sau în ce direcție merge.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Sensul este fie ceea ce vrea spună ceva, fie direcția în care se merge sau se desfășoară ceva.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Sensul e ori ce vrea zică ceva, ori încotro o ia.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Sensul e faza de bază: ce înseamnă ceva sau în ce direcție se duce.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Senseste un cuvânt folosit în mai multe contexte apropiate. Cel mai des, el numește înțelesul unui cuvânt, al unei expresii, al unui mesaj, al unui gest sau al unei întâmplări. Când întrebămcare e sensul?”, vrem aflăm ce semnificație are ceva. În altă folosire foarte răspândită, „sensînseamnă direcție sau orientare. Putem vorbi despre sensul de mers al unui drum, al unei mișcări sau al unei evoluții. Prin extensie, termenul poate arăta și rostul sau ideea principală a unui lucru, mai ales în exprimări de tipulsensul viețiisaua da sens unei acțiuni”. În toate aceste cazuri, ideea comună este aceea de orientare: fie a înțelesului, fie a mișcării, fie a scopului.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    SENS, sensuri, s.n. 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ✦ (În semiotică) Înțelesul unui semn. ✦ Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ✦ Rost, scop, menire. ✧ Loc. adv. Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare. ✧ Sens unic = sistem de circulație a vehicu­lelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile. 4. (Mat., Fiz.) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. — Din fr. sens, lat. sensus.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro