Sări la conținut
    Înapoi

    progenitură

    substantiv feminin

    Definiție AINeverificată

    Copil, descendent; urmaș al unei persoane sau al unui cuplu.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Copilul cuiva; fiul sau fiica unei persoane.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Fel de a spunecopilsauurmaș”, uneori cu un ton ușor ironic.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Rezultatul viu și gălăgios al arborelui genealogic.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Odorasul din familie, adică urmașul apărut în peisaj.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Mai pe largNeverificată

    Progeniturăînseamnă copil, fiu, fiică sau, mai larg, descendent al unei persoane ori al unui cuplu. Cuvântul se referă la legătura de filiație și poate fi folosit atât pentru un singur copil, cât și în contexte mai generale despre urmași. În uzul obișnuit, termenul apare adesea cu o nuanță ușor ironică, glumeață sau distantă, mai ales când este folosit despre copii în vorbirea curentă. Totuși, sensul de bază rămâne acela de urmaș sau copil și nu implică în mod necesar o judecată negativă.

    Această definiție a fost generată automat de un model AI și nu a fost verificată de un specialist. Poate conține inexactități.

    Definiții(1)

    PROGENITÚ, progenituri, s.f. Vlăstar, urmaș, odraslă; pui de animal. — Din fr. progéniture.

    Definiții din: DEX. Sursa: dexonline.ro

    DEX: Date preluate de pe dexonline.ro